In fiecare an, pe 6 ianuarie, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Botezul Domnului Iisus Hristos, cunoscut si sub numele de Boboteaza. Ca si alte sarbatori importante, Boboteaza este insotita de o serie de traditii si obiceiuri transmise din generatie in generatie. Iata cateva dintre cele mai semnificative obiceiuri respectate cu ocazia acestei zile sfinte:
- Fetele nemaritate isi viseaza ursitul
In Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, tinerele nemaritate care doresc sa afle cine le este sortit urmeaza un ritual special. Acestea leaga un fir rosu de matase si o crenguta de busuioc sfintit de degetul inelar, iar o alta crenguta de busuioc este pusa sub perna. Se spune ca barbatul pe care il viseaza in acea noapte le este predestinat. Pentru ca obiceiul sa functioneze, traditia cere ca fetele sa tina post si sa rosteasca rugaciuni in Ajunul Bobotezei. - Femeile nu spala rufe
Conform unui alt obicei, femeile nu au voie sa spele rufe in ziua de Boboteaza si in urmatoarele sapte zile. Se crede ca aceasta interdictie are legatura cu sfintirea apelor de catre preoti si cu distribuirea agheasmei. Spalarea hainelor murdare ar fi considerata o profanare a apei sfintite si ar putea aduce necazuri familiei. - Femeile care iau agheasma
Traditia spune ca femeile care isi doresc copii, dar nu reusesc sa ii aiba, ar trebui sa bea agheasma de Boboteaza. Apa sfintita este considerata un dar divin, cu puteri vindecatoare si miraculoase. - Credinciosii nu ofera bani cu imprumut
Un alt obicei spune ca in aceasta zi sfanta nu este bine sa dai bani cu imprumut. Se considera ca astfel vei atrage pagube si vei risca sa fii nevoit sa imprumuti bani tot anul. Traditia sfatuieste sa eviti orice forma de imprumut, fie ca oferi sau primesti bani. - Masa de Boboteaza trebuie sa fie bogata
La fel ca de Craciun, masa de Boboteaza trebuie sa fie imbelsugata. In Ajun, gospodinele pregatesc 12 feluri de mancare, simbolizand prosperitatea pe tot parcursul anului. Preparatele traditionale includ coliva, bob fiert, sarmale cu crupe, fiertura de prune, „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post cu varza acra si placinte cu mac. - Alimentele se consuma doar dupa ce sunt sfintite
Conform traditiei, nimeni nu mananca din bucatele pregatite pana cand preotul nu vine sa sfinteasca locuinta si mancarea. In aceasta zi, este bine ca fiecare sa rosteasca cuvantul „Chiralesa”, care inseamna „Doamne, miluieste” in limba neo-greaca. Se spune ca rostirea acestui cuvant aduce protectie impotriva relelor pana la sarbatoarea Sfantului Andrei (30 noiembrie). - Agheasma se bea pentru sanatate
Se crede ca persoanele care beau agheasma dimineata, pe stomacul gol, incepand din ziua de Boboteaza si timp de opt zile, vor fi protejate de boli tot anul. Apa sfintita este considerata un remediu miraculos, cu puteri tamaduitoare si binefacatoare.
Boboteaza este mai mult decat o sarbatoare religioasa – este un prilej de a respecta traditiile stravechi, menite sa aduca binecuvantare, sanatate si prosperitate in casele credinciosilor.
